NORME METODOLOGICE

 

de aplicare a prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare

 

 

Cap. I Dispoziţii generale

Art.1 Prezentele norme metodologice stabilesc modalităţile de reglementare a unor proceduri, metode şi mijloace de aplicare unitară a prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art.2 În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel:

a) medic curant - orice medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă, care îşi desfăşoară activitatea în unităţi prestatoare de servicii medicale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

b) referat medical -  formular care atestă diagnosticul clinic, istoricul bolii, starea prezenta de sănătate, tratamentele urmate şi planul de recuperare;

c) consilier de prevenire – persoana cu atribuţii de prevenire din cadrul compartimentului de accidente de muncă şi boli profesionale al casei teritoriale de pensii;

d) program individual de recuperare – include pe lângă tratamentul balnear, tratament de fizioterapie precum şi protezarea în ambulatoriu, după caz;

e) program de reabilitare medicală – totalitatea serviciilor medicale prescrise de medicul curant al unităţii prestatoare de servicii medicale;

f) reabilitare medicală – totalitatea serviciilor medicale definite în conformitate cu art. 23 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se regăsesc în pachetul de servicii medicale de bază prevăzut în Contractul cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, destinate în exclusivitate pentru recuperarea capacităţii de muncă şi înlăturării deficienţelor cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale.

Cap. II Raporturile de asigurare şi riscuri asigurate

 

 

Secţiunea  1. Declaraţia pe propria răspundere

 

Art.3 În vederea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurătorului domeniul de activitate, conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională - CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.

 

Art.4 (1) Comunicarea datelor prevăzute la articolul anterior se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a angajatorului, prevăzută în anexa nr.1.

(2) Declaraţia pe propria răspundere se depune la sediul casei teritoriale de pensii pe raza căreia angajatorul îşi desfăşoară activitatea.

(3) Declaraţia pe propria răspundere se depune în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

(4) Angajatorii care dobândesc personalitate juridică ulterior datei  menţionate la alin. (3), vor depune declaraţia pe propria răspundere în termen de 30 de zile de la data începerii raporturilor de muncă ori de serviciu.

 

Art.5 Angajatorii au obligaţia să anunţe asigurătorul despre orice modificare apărută în legătură cu datele din declaraţie în termen de cel mult 15 zile de când acestea au survenit.

 

Art.6 (1) Declaraţia pe propria răspundere se depune, pe suport electronic, însoţit de suportul pe hârtie.

(2) Declaraţia pe propria răspundere va purta semnăturile persoanelor autorizate precum şi ştampila angajatorului.

 

Art.7 Nedepunerea la termen a declaraţiei, precum şi nerespectarea obligaţiei de comunicare a modificărilor survenite în legătură cu datele prevăzute de aceasta, constituie contravenţie şi se pedepseşte în conformitate cu prevederile art. 124 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

Secţiunea 2. Contractul  individual de asigurare

Art.8 (1) Persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se pot asigura pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe bază de contract individual de asigurare.

(2) Modelul contractului individual de asigurare este prevăzut în anexa nr.2 a prezentelor norme metodologice.

 

Art.9 Orice modificare a datelor prevăzute în contractul individual de asigurare  se  va comunica în termen de 15 zile de la data când a survenit.

 

Art.10 Nerespectarea obligaţiei de comunicare a modificărilor contractului individual de asigurare este asimilată situaţiilor prevăzute la art. 7 din prezentele norme metodologice, şi se sancţionează în conformitate cu prevederile legale.

Art.11 În termen de 10 zile de la modificarea cadrului legal privind contractul individual de asigurare,  casele teritoriale de pensii au obligaţia să comunice, în scris, asiguraţilor  natura şi data de la care survin modificările.

 

Art.12 (1) Contractul individual de asigurare se poate rezilia oricând pe durata derulării acestuia la iniţiativa asiguratului.

(2) Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale neachitată, precum şi dobânzile şi penalităţile aferente se urmăresc conform legislaţiei privind creanţele bugetare.

Cap. III Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Art.13 În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:

a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;

b) reabilitare şi reconversie profesională;

c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;

d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;

e) compensaţii pentru atingerea integrităţii;

f) despăgubiri în caz de deces;

g) rambursări de cheltuieli.

 

Secţiunea 1. Reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă.

 

Art.14 (1) Asiguratul are dreptul la tratament medical corespunzător leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, servicii şi produse pentru reabilitare medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, denumite în continuare prestaţii medicale.

(2) Prestaţiile medicale prevăzute la alin. (1) se efectuează de către furnizorii de servicii medicale şi de medicamente care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, denumite în continuare unităţi prestatoare de servicii medicale.

(3) Dispozitivele medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice vor fi asigurate de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă prin personal propriu sau prin terţi.

(4) Dispozitivele medicale prevăzute la alin. (3) sunt cele stabilite în lista dispozitivelor medicale prevăzute în Contractul cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate.

(5) Prestaţiile medicale furnizate asiguraţilor cuprind serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii şi produse din pachetul de servicii de bază stabilite în condiţiile Contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate şi care sunt destinate asigurării reabilitării medicale şi recuperării capacităţii de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Condiţiile acordării acestor prestaţii medicale şi tarifele aferente acestora sunt în conformitate cu Contractul cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate.

 

Art.15 (1) Reabilitarea medicală prevăzută pentru asigurarea la accidente de muncă şi boli profesionale are drept scop acordarea unor prestaţii şi servicii medicale  prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază acordat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, condiţiile acordării acestor servicii medicale şi tarifele aferente acestora fiind reglementate de Contractul cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate.

(2) Unităţile prestatoare de servicii medicale vor înainta, conform legii, către casele de asigurări de sănătate documentele justificative ale prestaţiilor medicale pentru fiecare persoană asigurată în vederea decontării.

(3) Prestaţiile medicale pentru tratamentul medical ambulatoriu prescris de medic curant precum şi analizele medicale şi medicamentele se vor tarifa în conformitate cu prevederile legale  în vigoare din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

(4) Tarifele medicale aferente prestaţiilor medicale pentru reabilitarea medicală sunt cele stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei asigurărilor de sănătate aflate în vigoare.

(5) Decontarea pentru prestaţiile medicale acordate asiguraţilor se va face numai pentru acele prestaţii generate de caracterul de muncă al accidentului  sau al bolii profesionale.

(6) În vederea acordării prestaţiei medicale, asiguratul are obligaţia de a respecta programul de reabilitare medicală stabilit de medicul curant al unităţii prestatoare de servicii medicale.

(7) Nerespectarea acestui program atrage după sine suspendarea drepturilor la prestaţii.

 

Art.16 (1) Unităţile prestatoare de servicii medicale au obligaţia ca în termen de 48 de ore de la acordarea serviciilor medicale să transmită caselor teritoriale de pensii printr-un referat medical starea de sănătate a bolnavului şi indicaţiile de tratament ulterioare pentru alte unităţi medicale, după  caz.

(2) Medicul curant este obligat să completeze referatul medical prevăzut la alin. (1) şi este răspunzător de veridicitatea şi exactitatea informaţiilor cuprinse în acesta.

(3)  Modelul referatului medical este prezentat în anexa nr.3.

 

Art.17 (1) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale – CNPAS - va efectua decontarea serviciilor prevăzute la art. 14 către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – CNAS - pentru fiecare persoană asigurată în funcţie de:

a) confirmarea caracterului de muncă al accidentelor şi bolilor profesionale prin proces verbal de cercetare, formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM - sau fişa de declarare a cazului de boală profesională - BP2 - elaborate conform prevederilor prezentelor norme metodologice şi Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa bolilor profesionale precum şi a celorlalţi indicatori care definesc morbiditatea profesională, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr.90/1996, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 249 din 15 octombrie 1996, Partea I, cu modificările ulterioare;

b) documentele justificative respectiv factura şi desfăşurătorul activităţilor realizate de către furnizorii de servicii şi produse medicale pentru asiguraţii care au beneficiat de tratament medical pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) CNPAS sau casa teritorială de pensii are dreptul de verificare a documentelor justificative, monitorizare pe timpul tratamentului şi refuz de plată în condiţiile în care prestaţiile medicale contravin prevederilor legale în vigoare.

(3) Decontarea cheltuielilor pentru prestaţiile medicale se va face între CNPAS şi CNAS prin intermediul caselor teritoriale.

(4) În vederea decontării cheltuielilor pentru serviciile medicale, CNAS prin casele de asigurări de sănătate va depune facturile şi desfăşurătoarele aferente serviciilor realizate de către unităţile prestatoare de servicii medicale stabilite la alin. (1) pct. b), la casa teritorială de pensii pe raza căreia a fost înregistrat accidentul de muncă sau declarată boala profesională respectivă.

(5) Termenul de depunere al documentelor de plată este data de 25 ale lunii următoare celei în care s-a primit de casa de asigurări de sănătate confirmarea caracterului accidentului de muncă sau bolii profesionale.

(6) Decontarea documentelor prevăzute la alin. (5) se va face în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii acestora la casa teritorială de pensii, în condiţiile îndeplinirii criteriilor de la alin. (1).

(7) La sfârşitul fiecărei luni casele teritoriale de pensii comunică caselor de asigurări de sănătate CNP şi numele cazurilor care au primit confirmare de accident de muncă sau boală profesională.

 

Art.18 (1) Tratamentele de recuperare prevăzute la art. 23 pct. c), d) şi e) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, necesare ulterior externării asiguraţilor, trebuie analizate şi avizate de către medicul expert al asigurărilor sociale din serviciul de expertiză medicală din cadrul caselor teritoriale de pensii.

(2) Biletele pentru tratament balnear prevăzute la art. 25 alin. (3) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se vor acorda în conformitate cu criteriile în baza cărora se acordă bilete pentru tratamentul balnear stabilite prin decizia preşedintelui CNPAS.

 

Art.19 Chirurgia reparatorie este destinată numai cazurilor care presupun refacerea capacităţii de muncă a cărei pierdere a rezultat ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale confirmate.

 

Art.20 (1) Asiguratul beneficiază la cerere, de acordarea ajutoarelor pentru procurarea produselor, potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cererea se adresează casei teritoriale de pensii pe raza căreia asiguratul îşi are domiciliul şi va fi însoţită de recomandarea medicului curant.

(3) Modelul cererii este prevăzut în anexa nr.4.

(4) După primirea cererii şi a recomandării medicului curant, fiecărui asigurat i se va întocmi un dosar care va cuprinde pe lângă documentele menţionate şi copii după procesul verbal de cercetare, FIAM–ul sau fişa BP2.

(5) În cazul în care unui asigurat îi încetează contractul de muncă, respectiv contractul de asigurare, dreptul la prestaţiile medicale i se acordă doar dacă face dovada cu documente medicale conform legii, că este victima unei boli profesionale cauzată de factori de risc specifici locului de muncă în care a fost angajat.

 

Art.21 (1)Nivelul de decontare a produselor prevăzute la art.24 din Legea nr.346/2002 este de 100% din nivelul preţurilor de referinţă stabilite prin reglementările legale în vigoare.

(2)Repararea şi schimbarea produselor prevăzute la art.24 din Legea nr.346/2002, acordate în condiţiile legii, se va suporta din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

 

Art.22 (1) Cererile se analizează şi se soluţionează de către casa teritorială de pensii.

(2) În cazul în care contravaloarea prestaţiilor solicitate depăşesc preţurile de referinţă stabilite prin reglementările legale în vigoare, dar nu mai mult de 30% din valoarea stabilită, CNPAS va analiza şi soluţiona cererea.

(3) Prin decizie motivată, cererea se poate admite, total sau parţial, ori se poate respinge.

(4) Termenul de soluţionare a cererilor este de 30 de zile, de la data înregistrării la nivelul competent.

 

Art.23 Casa teritorială de pensii va comunica asiguratului modalitatea prin care  poate intra în posesia acestor prestaţii conform  anexei nr.5.

 

Art.24 (1) Prestatorul de servicii medicale are obligaţia de a informa de îndată casa teritorială de pensii în cazul în care asiguratul nu respectă programul individual de recuperare stabilit.

(2) Personalul cu atribuţii din cadrul casei teritoriale de pensii verifică  şi constată respectarea de către asigurat a programului individual de  recuperare.

(3) În situaţia în care asiguratul nu respectă programul de recuperare stabilit, personalul cu atribuţii al casei teritoriale de pensii propune suspendarea prestaţiilor şi serviciilor pentru reabilitarea medicală şi recuperarea capacitaţii de muncă a asiguratului în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) În cazul în care asiguratul nu urmează sau nu respectă programul individual de recuperare din motive ce-i sunt imputabile, casa teritorială de pensii este exonerată de orice răspundere în ceea ce priveşte deteriorarea stării de sănătate a acestuia.

(5) Reluarea programului individual de recuperare medicală, care a fost suspendat din cauze imputabile asiguratului se poate executa la solicitarea scrisă a acestuia, dar cu condiţia suportării de către acesta a tuturor costurilor suplimentare generate de întreruperea programului.

(6) Reluarea programului individual de recuperare medicală va fi aprobată de casa teritorială de pensii la solicitarea motivată a asiguratului.

 

 

Secţiunea 2. Reabilitare şi reconversie profesională

 

Art.25 (1) Victima unui accident de muncă sau a unei boli profesionale care, deşi nu şi-a pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai poate desfăşura activitatea pentru care s-a calificat, beneficiază, la cerere, de cursuri de calificare sau de reconversie profesională.

 

Art.26 (1) Pentru  crearea condiţiilor necesare efectuării cursurilor prevăzute la art. 29 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, casele teritoriale de pensii au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I a prezentelor norme metodologice, să încheie contracte cu furnizorii de formare profesională autorizaţi precum şi cu furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă autorizaţi conform reglementărilor  în vigoare.

(2) Contractele dintre casele teritoriale de pensii şi furnizorii de formare profesională autorizaţi precum şi cu cei de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă autorizaţi se vor efectua cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) Modelul contractelor prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite prin decizie a preşedintelui CNPAS.

 

Art.27 (1) În vederea aprobării de participare la cursurile de reconversie profesională asiguratul trebuie să depună la sediul casei teritoriale de pensii pe raza căreia îşi are domiciliul,  o cerere.

(2) Modelul cererii este prezentat în anexa nr.6.

 

Art.28 După primirea cererii asiguratului i se va întocmi un dosar care va cuprinde pe lângă cerere şi copii după procesul verbal de cercetare, FIAM sau fişa BP2.

 

Art.29 (1) În termen de 15 zile de la primirea cererii, asiguratului i se va comunica instituţia şi data unde va avea loc evaluarea stării fizice, mentale şi aptitudinale.

(2) Comunicarea locului şi datei evaluării stării fizice, mentale şi aptitudinale se va face prin invitaţie scrisă conform anexei nr.7.

 

Art.30 (1) După efectuarea aprecierii stării fizice, mentale şi aptitudinale a asiguratului, furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă autorizaţi au obligaţia să transmită casei teritoriale de pensii concluziile examinării, împreună cu propunerile legate de activităţile pe care asiguratul le mai poate efectua.

(2) Comunicarea concluziilor se va face în termen de 5 zile de la data efectuării expertizei sub forma unui referat.

 

Art.31 (1) În termen de 15 zile de la primirea concluziilor, pe baza dosarului precum şi a concluziilor aprecierii stării fizice, mentale şi aptitudinale a asiguratului,  directorul executiv al casei teritoriale de pensii admite sau respinge, prin decizie motivată cererea.

(2) Decizia  va cuprinde  propuneri privind unul sau mai multe cursuri de reconversie profesională, furnizorul acestora, programul de instruire, precum şi modalitatea de absolvire.

Art.32 (1) Decizia se comunică asiguratului în termen de 5 zile de la emiterea acesteia.

(2) Asiguratul poate accepta sau refuza propunerea casei teritoriale de pensii, în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

 

Art.33  În cazul în care asiguratul acceptă propunerile casei teritoriale de pensii, acestuia i se vor comunica furnizorul de formare profesională, locul şi data începerii cursului  în termen de 5 zile de la stabilirea acestora, prin invitaţie scrisă conform anexei nr.8.

 

Art.34 Dacă asiguratul refuză  cursurile propuse de către casa teritoriala de pensii, acesta îşi pierde dreptul la prestaţii privind reabilitarea şi reconversia profesională.

 

Art.35 (1) Asiguratul are obligaţia de a respecta programul de instruire stabilit de organizatorul acestuia.

(2) Nerespectarea programului de instruire de către asigurat, atrage după sine întreruperea efectuării acestuia, precum şi suspendarea dreptului la indemnizaţie.

 

Art.36 Asiguratul are dreptul la o singură examinare finală gratuită.

 

Art.37 Furnizorii de formare profesională au obligaţia de a anunţa orice încălcare de către asigurat a programului de instruire profesională.

 

Art.38 Pe durata cursurilor, asiguraţilor li se acordă o indemnizaţie care se acordă în conformitate cu prevederile secţiunii privind indemnizaţiile din prezentele norme metodologice.

 

Secţiunea 3. Indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare

 

Art.39 În sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se acordă următoarele tipuri de indemnizaţii:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;

b) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă;

c) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;

d) indemnizaţie pe durata cursurilor de calificare şi reconversie profesională.

 

Art.40 (1) Indemnizaţiile se calculează şi se plătesc de către angajatori, şi se deduc din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) Casele teritoriale de pensii preiau în plată numai persoanele care beneficiază de una dintre indemnizaţiile prevăzute la articolul anterior şi al căror angajator şi-a încetat activitatea, în condiţiile legi, prin faliment, reorganizare judiciară sau administrativă şi persoanele asigurate prin contract individual, precum şi persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj.

 

Art.41 (1) Indemnizaţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi despăgubirea de deces se plătesc pe baza cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevăzută în anexa nr.9 şi a celorlalte acte prevăzute de reglementările legale în vigoare, exclusiv indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, pentru a cărei acordare nu este necesară completarea cererii tip.

(2) În afara cererii tip prevăzută la alineatul anterior, pentru obţinerea indemnizaţiilor mai sunt necesare următoarele documente:

a) certificat medical;

b) procesul-verbal de cercetare al accidentului de muncă;

c) FIAM sau, după caz, fişa BP2.

 

Art.42 Cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se depune la casele teritoriale de pensii:

a) de către angajatori şi instituţia care administrează bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj, o data cu "Declaraţia privind evidenta nominala a asiguraţilor si a obligaţiilor de plata către bugetul asigurărilor sociale de stat";

b) de către celelalte categorii de asiguraţi, la data solicitării prestaţiei.

 

Art.43 Cererea se aprobă sau se respinge, prin decizia motivată a directorului executiv al casei teritoriale de pensii, în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea acesteia. Decizia se comunică atât asiguratului cât şi angajatorului.

 

Art.44 (1) Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc de către angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei norme metodologice, se reţin de acesta din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată pentru luna respectivă.

(2) Indemnizaţiile se plătesc pentru numărul de zile lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice ale concediilor medicale sau pentru numărul de zile lucrătoare din perioada în care persoana asigurată urmează cursuri de reconversie profesională, beneficiază de reducerea timpului normal de muncă sau de trecerea temporară în alt loc de muncă.

(3) Sumele reprezentând indemnizaţii, plătite de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor prezentei norme metodologice, care depăşesc cuantumul contribuţiei datorate de acesta în luna respectiva, se recuperează din contul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale de la casa teritorială de pensii pe raza căreia se afla sediul sau domiciliul acestuia.

(4) Indemnizaţiile pe care angajatorii le achită, fără îndeplinirea condiţiilor legale, şi pe care aceştia le decontează cu sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă sume încasate necuvenit, care constituie debite ce urmează să fie recuperate potrivit reglementărilor legale în vigoare.

 

Art.45 În cazul asiguraţilor care se regăsesc în două sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 5, art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi care desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, indemnizaţiile prevăzute la art. 39 din prezentele norme metodologice se plătesc o singură dată, de către angajatorul la care a avut loc accidentul de muncă sau la care s-a declarat boala profesională.

 

 

Secţiunea 4. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

 

Art.46 Asiguraţii beneficiază de o indemnizaţie pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă datorită unui accident de muncă sau datorită unei boli profesionale.

 

Art.47 (1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din baza de calcul.

(2) Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă este:

a) media a veniturilor salariale brute realizate de către persoanele angajate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului; în cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie media veniturilor salariale lunare brute la care s-a achitat contribuţia;

b) veniturile stipulate de către asiguraţii individuali în contractele, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

c) drepturile acordate în perioada respectivă, pentru şomerii care urmează cursuri de recalificare sau reconversie profesională, exclusiv sumele acordate cu titlu de plăţi compensatorii.

 

Art.48 Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

 

Art.49 (1) Medicul curant poate propune, în situaţii temeinic justificate, prelungirea concediului pentru incapacitate temporară de muncă peste 180 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate.

(2) Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, trecerea temporară în alt loc de muncă, reducerea timpului de muncă, reluarea activităţii în aceeaşi profesie sau într-o altă profesie ori pensionarea de invaliditate.

(3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.

Secţiunea 5. Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă

 

Art.50 Asiguratul care, datorită unei boli profesionale sau unui accident de muncă, nu îşi mai poate desfăşura activitatea la locul de muncă anterior manifestării riscului asigurat, sau care nu mai poate realiza durata normală de muncă, poate beneficia, la cerere, de trecerea temporară în alt loc de muncă sau de reducerea cu o pătrime a timpului normal de lucru.

 

Art.51 (1) Asiguratul îşi poate relua activitatea la vechiul loc de muncă sau poate realiza programul normal de lucru înainte de expirarea perioadei maxime de reducere a programului de lucru, prevăzute de legislaţia în vigoare, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

(2) Angajatorul va înştiinţa casa teritorială de pensii, în termen de cel mult 5 zile, despre modificarea intervenită în situaţia asiguratului.

 

Art. 52 Cuantumul indemnizaţiilor pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi pentru reducerea timpului de muncă este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a se depăşi 25% din baza de calcul.

 

Art.53 Indemnizaţiile pentru trecerea temporară în alt loc de muncă precum şi cele pentru reducerea timpului de muncă se acordă, pentru o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.

 

 

Secţiunea 6. Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie profesională

Art.54 (1) Victima unui accident de muncă sau a unei boli profesionale beneficiază la cerere, în condiţiile legii, de o indemnizaţie pe durata cursurilor de calificare sau reconversie profesională.

(2) Indemnizaţia se acordă numai dacă asiguratul respectă integral programul de instruire pe toată durata cursurilor.

(3) În situaţia în care asiguratul nu respectă programul de instruire din motive ce îi sunt imputabile, organizatorul cursurilor de calificare sau reconversie profesională înştiinţează de îndată casa teritorială de pensii despre aceasta care sistează plata indemnizaţiei.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazurile de forţă majoră. Forţa majoră se dovedeşte cu acte.

(5) Constatarea cazurilor de forţă majoră prevăzute la alin. (4) se efectuează de către personalul împuternicit al casei teritoriale de pensii.

 

Art.55 Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie profesională se acordă lunar şi reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale.

 

Art.56 Indemnizaţia pe durata cursurilor pentru calificare sau reconversie profesională se acordă doar dacă persoana asigurată nu beneficiază, în paralel, de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată potrivit reglementărilor în vigoare.

 

Secţiunea 7. Compensaţiile  pentru atingerea integrităţii

 

Art.57 Au dreptul la o compensaţie  pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20 - 50%.

 

Art.58 Compensaţiile pentru atingerea integrităţii se acordă doar dacă accidentul de muncă a antrenat o incapacitate temporară de muncă mai mare de trei zile, conform definiţiei accidentului de muncă.

 

Art.59 Compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă doar după încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă.

 

Art.60 În vederea obţinerii compensaţiei pentru atingerea integrităţii persoana asigurată depune o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, conform  anexei nr.9.

 

Art.61 (1) În termen de 15 zile de la depunerea cererii medicul expert al asigurătorului decide asupra acordării compensaţiei precum şi asupra cuantumului acesteia.

(2) În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale consideră că sunt necesare examinări ulterioare, acesta poate dispune efectuarea acestora.

 

Art.62 Grilele, intervalele şi cuantumul pe baza cărora se acordă compensaţiile pentru atingerea integrităţii se stabilesc prin decizia preşedintelui CNPAS.

 

 

Secţiunea 8. Despăgubirile în caz de deces

 

Art.63 În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, despăgubirea în caz de deces se acordă, la cerere, unei singure persoane care poate fi una din persoanele menţionate la art. 46 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art.64 Despăgubirile în caz de deces se acordă pe baza următoarelor acte:     cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevăzută în anexa nr.9, certificat de deces - original şi copie, actul de identitate al solicitantului, acte de stare civilă ale solicitantului, care să ateste calitatea solicitantului, sau acte din care să rezulte că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces, după caz.

 

Art.65 (1) Directorul executiv al casei teritoriale de pensii admite sau respinge cererea prin decizie motivată.

(2) Termenul de soluţionare al cererii, este de 15 zile de la data depunerii acesteia la casa teritorială de pensii.

(3) Plata despăgubirii se efectuează prin casieria casei teritoriale de pensii.

(4) Decizia se comunică petentului în termen de 5 zile de la emiterea acesteia.

(5) Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul Naţional de Statistică.

 

Art.66 După efectuarea plăţii  despăgubirilor în caz de deces, asigurătorul are obligaţia de a înscrie pe versoul certificatului de deces original menţiunea „ACHITAT”, data, semnătura şi ştampila.

 

 

Secţiunea 9. Rambursări  de cheltuieli

 

Art.67 În vederea rambursării cheltuielilor ocazionate de transportul de urgenţă sau de confecţionarea unor dispozitive destinate să asigure recuperarea funcţionalităţii organismului victimei accidentului de muncă, persoana juridică sau persoana fizică care a suportat cheltuielile, se adresează casei teritoriale de pensii în raza căreia s-a produs accidentul de muncă.

 

Art.68 (1) Cererea de rambursare a cheltuielilor trebuie să cuprindă următoarele elemente datele de identificare ale solicitantului cum ar fi nume, prenume, CNP, domiciliu sau  denumire, împuternicirea reprezentantului persoanei juridice, CUI, sediu, cont bancar, după caz, precum şi datele de identificare ale accidentatului/accidentaţilor: nume, prenume, vârstă, CNP, cetăţenie, domiciliu, locul de muncă la care este încadrat.

(2) Modelul cererii de rambursare a cheltuielilor este prezentat în anexa nr.10.

(3) Cererea se depune la sediul casei teritoriale de pensii, însoţită de documente justificative, după caz.

 

Art.69  (1) În cazul în care persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor ocazionate de transportul de urgenţă, utilizând alte mijloace decât cele uzuale, aceasta trebuie să prezinte:

a) facturi sau alte documente din care să rezulte tipul cheltuielilor efectuate, precum şi cuantumul acestora;

b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului sau a persoanei care a solicitat transportul, după caz, din care trebuie să reiasă caracterul de urgenţă al transportului, mijlocul de transport utilizat, precum şi descrierea împrejurărilor care au impus utilizarea altor mijloace decât cele uzuale pentru salvarea victimei accidentului de muncă;

c) dovada, emisă de organele competente, din care să rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii restante la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(2) Pentru serviciile de transport cu autovehicule, suma solicitată a fi rambursată se determină prin înmulţirea numărului de kilometri echivalenţi (dus - întors) pentru mediul urban, respectiv numărului de kilometri efectiv realizaţi pentru mediul rural, cu consumul normat de combustibil pe kilometru parcurs şi cu preţul mediu al combustibilului utilizat.

(3) Pentru serviciile de transport aerian şi pe apa, suma solicitată a fi rambursată se calculează pe baza numărului de ore de zbor, respectiv a numărului de mile marine estimat, înmulţit cu costul mediu al unei ore de zbor, respectiv costul mediu pe milă marină.

(4) Tipurile de transport de urgenţă ce pot fi decontate de CNPAS sunt altele decât cele ale unităţilor specializate în efectuarea unor servicii de transport sanitar şi care  îndeplinesc criteriile de autorizare prevăzute de reglementările Ministerului Sănătăţii precum şi cele de acreditare.

 

Art.70 Medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii confirmă sau infirmă, prin referat motivat, faptul că salvarea victimei impunea transportul de urgenţă cu alte mijloace decât cele uzuale.

 

Art.71 (1) În cazul în care persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea ochelarilor, aceasta trebuie să prezinte următoarele: dovada, emisă de organele competente, din care să rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii restante la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prescripţia medicului, documente din care să reiasă că ochelarii au fost deterioraţi în timpul accidentului, de exemplu: declaraţia pe propria răspundere a victimei accidentului, declaraţiile martorilor, copie a procesului verbal de cercetare a accidentului de muncă.

(2) Cheltuielile ocazionate de confecţionarea ochelarilor vor fi decontate integral, fără a se depăşi preţul de referinţă stabilit prin decizie a preşedintelui CNPAS.

 

Art.72 (1) În cazul în care persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea aparatelor acustice, aceasta trebuie să prezinte următoarele: dovada, emisă de organele competente, din care să rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii restante la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prescripţia medicului care trebuie să fie însoţită de audiograma tonală liminară şi audiograma vocală, eliberate de o clinică de specialitate sau de un serviciu specializat, documente din care să reiasă că aparatul acustic a fost deteriorat în timpul accidentului, cum ar fi declaraţia pe propria răspundere a victimei accidentului, declaraţiile martorilor, copie a procesului verbal de cercetare a accidentului de muncă.

(2) În sensul prezentelor  norme metodologice prin sintagma „aparat acustic” se înţelege proteză auditivă.

 

Art.73 În cazul în care persoana îndreptăţită solicită rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea protezelor oculare, aceasta trebuie să prezinte următoarele: dovada, emisă de organele competente, din care să rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii restante la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prescripţia medicului, documente din care să reiasă că proteza oculară fost deteriorată în timpul accidentului, cum ar fi declaraţia pe propria răspundere a victimei accidentului, declaraţiile martorilor, copie a procesului verbal de cercetare a accidentului de muncă.

 

 

Art.74 (1) Cererea, însoţită de documentele justificative mai sus menţionate, se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia s-a produs accidentul de muncă.

(2) Directorul executiv al casei teritoriale de pensii poate solicita orice alte documente necesare, în vederea emiterii deciziei de admitere/respingere a cererii de rambursare a cheltuielilor.

(3) Cererea de rambursare a cheltuielilor poate fi admisă în totalitate, admisă parţial sau respinsă.

(4) Împotriva deciziei de rambursare a cheltuielilor se poate face plângere la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul reclamantului.

 

Art.75 În situaţia în care cererea de rambursare a cheltuielilor este de competenţa CNPAS, casa teritorială de pensii va transmite Direcţiei Generale Accidente de Muncă şi Boli Profesionale următoarele documente:

a) cererea motivată a solicitantului;

b) referatul compartimentului de specialitate din cadrul casei teritoriale de pensii;

c) propunerea directorului executiv privind soluţionarea cererii.

 

Art.76 Nivelul maxim cu privire la preţurile de referinţă la care se acordă rambursările de cheltuieli prevăzute la art. 50 din Legea nr.346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin decizie a preşedintelui CNPAS şi se actualizează anual cu coeficientul de inflaţie.

 

Cap. IV Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă

Art.77 Dispoziţiile prezentului capitol modifică şi completează prevederile Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa bolilor profesionale precum şi a celorlalţi indicatori care definesc morbiditatea profesională, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii protecţiei muncii nr.90/1996, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 249 din 15 octombrie 1996, Partea I, cu modificările ulterioare;

 

Art.78 (1) Comunicarea accidentelor de muncă prevăzute în capitolul V al Legii protecţiei muncii  nr.90/1996, republicată, se va face şi către casa teritorială de pensii de pe raza căruia s-a produs şi va cuprinde următoarele informaţii:

a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;

b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului;

c) locul unde s-a produs accidentul;

d) data şi ora la care s-a produs accidentul/data şi ora la care a decedat accidentatul;

e) datele personale ale victimei: numele şi prenumele, ocupaţia, vârsta, starea civilă, vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă;

f) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;

g) consecinţele accidentului;

h) unitatea medicală la care a fost internat accidentatul;

i) numele şi funcţia persoanei care comunică accidentul;

j) data comunicării.

(2) Comunicarea prevăzută la alin. (1) se va face, după caz,  de către angajator, organele de poliţie sau orice persoană care are cunoştinţă de producerea accidentului.

(3) Comunicarea incidentelor periculoase va fi transmisă şi la casa teritorială de pensii şi va cuprinde informaţiile solicitate, prevăzute la alin. (1), mai puţin datele personale ale victimei.

 

Art.79 (1) În cazul accidentelor care au antrenat incapacitate temporară de muncă, cercetarea se va efectua imediat după comunicare, de către angajatorul la care s-a produs evenimentul sau, după caz, de către casa teritorială de pensii.

(2) În cazul evenimentelor produse în activităţile nucleare, soldate cu victime, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi înaintat, în cel mult 5 zile de la data la care accidentul a fost comunicat Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi la casa teritorială de pensii.

 

Art.80 Cercetarea accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile de la data producerii, cu excepţia cazurilor când sunt necesare expertize, situaţii în care termenul se poate prelungi cu cel mult 5 zile, cu acordul casei teritoriale de pensii.

 

Art.81 (1) În vederea cercetării evenimentelor, se întocmeşte un dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate în dosar;

b) procesul-verbal de cercetare;

c) schiţe, fotografii referitoare la eveniment;

d) declaraţia accidentatului/accidentaţilor, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;

e) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;

f) declaraţiile persoanelor răspunzătoare de nerespectarea reglementărilor legale;

g) copii de pe actele şi documentele necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;

h) orice alte documente, declaraţii, necesare pentru a determina caracterul accidentului;

i) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM;

j) copie a fişei medicale de examinare la angajare sau a ultimului examen medical periodic.

(2) În funcţie de eveniment, dosarul de cercetare va mai cuprinde, după caz:

a) copie de pe autorizaţie, în cazul în care victima, în momentul accidentului, desfăşura o activitate care necesita autorizare;

b) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;

c) actul medical, emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală, din care să rezulte diagnosticul provizoriu;

d) copie de pe certificatul/certificatele de concediu medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, care se vor ataşa la dosar după eliberarea de către unitatea sanitară;

e) actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul, în cazul accidentelor de traseu;

f) orice acte doveditoare, emise de organe autorizate şi prezentate de accidentat, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii accidentului sau să se poată justifica prezenta victimei la locul, ora şi data accidentării;

g) copie de pe procesul-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice;

h) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu.

 

Art.82 (1) În vederea cercetării accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă angajatorul are obligaţia să numească prin decizie scrisă comisia de cercetare din care va face parte şi o persoană din compartimentul de protecţie a muncii/cu atribuţii speciale de protecţia muncii.

(2) Comisia de cercetare a accidentului se recomandă a avea în componenţă cel puţin trei persoane.

(3) Dosarul de cercetare a accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, întocmit de comisia de cercetare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, va fi înaintat, pentru verificare şi avizare, la casa teritorială de pensii din judeţul respectiv, în termen de 5 zile de la finalizarea cercetării.

(4) Casa teritorială de pensii va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile de la data primirii.

(5) În cazul în care cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, casa teritorială de pensii poate dispune completarea dosarului sau, după caz, poate efectua o ancheta proprie.

 

Art.83 (1) Procesul verbal de cercetare a evenimentelor va conţine următoarele informaţii:

a) data încheierii procesului-verbal;

b) numele persoanelor care efectuează cercetarea accidentului şi calitatea acestora, cu indicarea documentului potrivit căruia sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea, precum şi instituţia unde lucrează;

c) perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea;

d) obiectul cercetării;

e) data şi ora producerii evenimentului; în cazul în care s-a produs un accident şi ulterior a survenit decesul victimei/victimelor implicate în acest accident, se va preciza şi data decesului;

f) locul producerii evenimentului;

g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, activitatea principală desfăşurată de aceasta şi, dacă este cazul, datele de identificare a angajatorului la care este/a fost încadrat accidentatul;

h) datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor - numele, prenumele, cetăţenia, vârsta, starea civilă, numărul de copii minori, domiciliul, locul de muncă la care este încadrat, profesia de bază, ocupaţia în momentul accidentării, vechimea în muncă, în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă, iar pentru persoanele care, în momentul accidentării, desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare, se va face referire şi la aceasta;

i) descrierea detaliată a locului, echipamentului tehnic, a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul, reconstituite, în special, în baza constatărilor făcute la locul accidentului, declaraţiei conducătorului locului de muncă, declaraţiei accidentatului/accidentaţilor, declaraţiilor martorilor şi verificării altor acte şi documente necesare stabilirii împrejurărilor;

j) urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de accidentat/accidentaţi;

k) cauzele reale ale evenimentului, cu trimitere la reglementările legale în vigoare, încălcate, precizând actele normative nerespectate, cu redarea integrală a textului acestora după caz;

l) alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului;

m) persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale cu trimitere la actele normative şi la articolele încălcate, în condiţiile precizate la pct.k);

n) sancţiunile contravenţionale aplicate, cu precizarea prevederilor legale încălcate şi, după caz, propuneri pentru cercetare penală şi/sau propuneri pentru sancţiuni administrative şi/sau disciplinare;

o) angajatorul care va înregistra şi va declara accidentul de muncă;

p) măsurile stabilite pentru prevenirea altor evenimente similare, precum şi termenul de raportare la organele competente să efectueze cercetarea, după caz, privind soluţionarea deficienţelor;

r) numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora;

s) semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea;

t) viza autorităţii competente să decidă caracterul accidentului.

(2) Un exemplar al procesului verbal de cercetare menţionat la alin. (1) va fi înaintat şi casei teritoriale de pensii.

 

Art.84 (1) În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele competente, angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM, care va fi tipizat, conform modelului din anexa nr. 11.

(2) FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte şi constituie documentul de declarare oficială a accidentului de muncă.

(3) FIAM va purta semnătura şi ştampila reprezentantului legal al angajatorului, precum şi semnătura şi ştampila conducătorului autorităţii competente să decidă caracterul accidentului, după caz.

(4) FIAM se completează, imediat după încheierea cercetării accidentului, conform instrucţiunilor de completare a FIAM, aflate în vigoare.

(5) Un exemplar din FIAM va fi transmis la casa teritorială de pensii din judeţul respectiv, în termen de 5 zile de la finalizarea cercetării (odată cu dosarul pentru avizare).

 

Art.85 (1) În baza formularelor de înregistrare a accidentelor de muncă şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, casa teritorială de pensii şi inspectoratul teritorial de muncă vor înregistra şi vor ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul pe teritoriul judeţului respectiv.

(2) Evidenţa se ţine, de asemenea, în Registrul de evidenţă a accidentaţilor în muncă şi, respectiv, în Registrul de evidenţă a incidentelor periculoase, care se află la angajator.

 

Art. 86 În urma cercetării bolilor profesionale de către autoritatea competentă să efectueze cercetarea, un exemplar din fişa BP2 întocmit conform reglementărilor în vigoare se va transmite la casa teritorială de pensii.

Cap. V  Prevenirea accidentelor de muncă  şi a bolilor profesionale

 

Art.87 Prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale reprezintă activitatea principală a asigurătorului destinată îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.

 

Art.88 (1) În scopul desfăşurării activităţii de prevenire CNPAS dispune de „consilieri de prevenire” cu specializare tehnică sau medicală.

(2) În situaţii temeinic justificate, la propunerea directorilor executivi ai caselor teritoriale de pensii, CNPAS aprobă angajarea în funcţia de consilier de prevenire şi personal cu pregătire juridică.

 

Art.89 În cadrul activităţii de prevenire desfăşurate de consilierii de prevenire se identifică următoarele acţiuni care au drept scop eliminarea sau reducerea riscurilor de accidente de muncă şi boli profesionale:

a) Stabilirea de programe de prevenire prioritare la nivel naţional prin identificarea situaţiilor cu riscuri mari de accidente de muncă şi boli profesionale;

b) Stabilirea de programe de prevenire în baza situaţiilor concrete identificate în timpul vizitelor la locurile de muncă;

c) Consiliere cu privire la cele mai potrivite metode de evaluare a riscurilor adaptate specificului locului de muncă;

d) Efectuarea de recomandări cu caracter tehnic pentru remedierea situaţiilor cu pericol potenţial;

e) Propunerea efectuării şi finanţării de studii şi analize institutelor de cercetare de specialitate în vederea fundamentării măsurilor de prevenire prioritare la nivel naţional;

f) Consilierea angajatorilor la întocmirea instrucţiunilor proprii;

g) Recomandarea de măsuri de prevenire şi urmărirea aplicării lor;

h) Elaborarea şi propunerea de forme şi mijloace de educare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

i) Consilierea angajatorilor cu privire la implementarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă;

j) Cercetarea accidentelor cu incapacitate temporară de muncă şi stabilirea caracterului de muncă al acestora se va face  în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art.90 (1) CNPAS abilitează  juridice în calitate de servicii de prevenire externe.

(2) Criteriile privind abilitarea serviciilor de prevenire externe se stabilesc prin Regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Cap. VI.  Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Secţiunea  1. Criterii de autorizare a asociaţiilor profesionale

Art. 91 În vederea îndeplinirii dispoziţiilor art. 84 alin. (4) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare,  CNPAS stabileşte criteriile de autorizare a acestor asociaţii profesionale.

 

Art. 92 (1) Criteriile utilizate în vederea autorizării asociaţiilor profesionale sunt structurate după cum urmează:

a)  statutul juridic;

b) organizare şi funcţionare;

c) mijloace şi resurse disponibile necesare desfăşurării activităţii specifice;

d) criterii deontologice pentru personalul implicat in activitatea asociaţiilor profesionale.

(2) În funcţie de situaţia concretă a furnizorilor de servicii de prevenire pot fi adoptate şi criterii suplimentare.

1.a. Statutul juridic.

Art.93 Asociaţiile profesionale care solicită autorizarea trebuie să fie asociaţii profesionale române, constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

 

1.b. Organizare si funcţionare.

 

Art.94 Asociaţiile profesionale care solicită abilitarea trebuie să dispună de o conducere şi o structură administrativ-organizatorică, care să confere independenţa de decizie în afara oricăror interese şi imparţialitate în judecarea si instrumentarea solicitărilor.

 

Art.95 În cazul în care asociaţiile profesionale solicită abilitarea pentru mai multe domenii de specialitate, corespunzătoare profilului unor grupe specializate de activităţi de prevenire, diferite, implicând şi un volum mare de activitate de prevenire, în structura sa organizatorică trebuie sa existe un compartiment sau un coordonator de activitate de prevenire pentru a asigura armonizarea si coordonarea procedurală, precum şi lucrările de secretariat şi evidenţă aferente acestei activităţi.

 

Art.96 Îndeplinirea acestor criterii si condiţii se demonstrează prin documentele care stabilesc funcţiile de conducere si compartimentele implicate in activitatea de prevenire, atribuţiile şi responsabilităţile aferente, precum şi relaţiile dintre acestea: organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF), alte regulamente si proceduri.

 

Art.97 Astfel pentru activităţi de prevenire asociaţiile profesionale trebuie să demonstreze că pentru fiecare din activităţile solicitate există unul sau mai mulţi specialişti care sunt formaţi pentru aceste domenii.

 

 

1.c. Mijloace şi resurse disponibile necesare desfăşurării activităţii

 

Art. 98 (1) Asociaţiile profesionale au obligaţia de a face dovada existenţei mijloacelor tehnice si logistice, precum şi a resursele necesare pentru desfăşurarea adecvată a activităţii de elaborare a programelor de prevenire în domeniile de specialitate aferente, astfel încât să se poată fundamenta conţinutul programului de prevenire si aprecierea aferentă, în vederea garantării aptitudinii la utilizare in societăţi a procedeelor care fac obiectul programului.

(2) Prezentarea acestor mijloace tehnice şi logistice trebuie să cuprindă:

a) numărul total de personal, din care personal cu studii superioare (din care personal atestat), defalcat pe domeniile de specialitate aferente activităţii de prevenire;

b) lista dotărilor tehnice (echipamente) şi logistice (tehnica de calcul, software) existente, absolut necesare pentru desfăşurarea activităţii în domeniile de specialitate respective;

 

Art.99 Situaţia financiară, menită să asigure stabilitate şi suport financiar adecvat, pentru desfăşurarea activităţilor specifice fără presiuni exterioare de orice natură, se demonstrează prin indicatorii si mijloacele financiare, rezultate din ultimul bilanţ anual şi din bugetul pe anul în curs (sau din alte documente în ceea ce priveşte: cifra de afaceri, profit sau pierderi, finanţarea activităţii,  etc.).

 

Art.100 Asociaţiile profesionale trebuie să dispună de un sistem propriu de management al calităţii certificat.

1.d. Criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea  asociaţiilor profesionale

Art.101 Prin criterii deontologice pentru personalul asociaţiilor profesionale se urmăreşte îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) asigurarea obiectivităţii şi imparţialităţii în executarea activităţii specifice;

b) păstrarea secretului profesional;

c) asigurarea independenţei personalului in instrumentarea activităţilor şi luarea deciziilor aferente.

 

Art.102 Evaluarea acestor criterii se face pe baza prevederilor din documentele interne ale asociaţiilor profesionale.

 

Art.103 (1) În acelaşi timp, prin îndeplinirea criteriilor deontologice se are în vedere nivelul de confidenţialitate şi securitate al activităţii şi documentelor specifice.

(2) Nivelul de confidenţialitate şi securitate se evaluează pe baza următoarelor subcriterii:

a) asigurarea confidenţialităţii informaţiilor vehiculate în cadrul desfăşurării activităţii de prevenire şi a celor cuprinse în documentele elaborate şi arhivate;

b) limitarea accesului la documentele din arhiva prin dispoziţii scrise ale conducerii furnizorilor de servicii de prevenire;

c) luarea de măsuri pentru ca personalul implicat în activitatea de prevenire să nu aibă acces la elementele de secret profesional care nu îl privesc;

d) limitarea prin măsuri specifice a difuzării elementelor confidenţiale către întreaga masa a personalului din cadrul furnizorului de servicii de prevenire;

e) luarea de măsuri pentru păstrarea în siguranţă a documentelor privind activitatea de prevenire.

(3) Evaluarea acestor criterii se face baza prevederilor din documentele interne ale furnizorilor de servicii de prevenire.

 

Cap. VII. Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 

Art.104 În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi completările ulterioare, tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul ale contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, elaborate de CNPAS şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

 

 

Cap. VIII. Dispoziţii finale

 

Art.105 Prevederile prezentelor norme metodologice se aplică pentru accidentele de muncă şi boli profesionale produse şi confirmate începând cu data de   1 ianuarie 2005.

 

Art.106  CNPAS şi  CNAS pot încheia un protocol de colaborare pentru buna desfăşurare a activităţii de reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă.

 

Art.107 Pentru anumite servicii medicale CNPAS poate încheia contracte directe cu furnizorii de servicii medicale.